Care este deosebirea dintre oprire și staționare?

Articolul 63

(1)  Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste aceasta durată, imobilizarea se consideră staționare.

(2)  Nu se consideră oprire:

• a)   imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin aceasta manevra nu a fost perturbată circulația pe drumul public respectiv;
• b)  imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operațiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la unitățile comerciale.

(3)   Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. b), administratorul drumului public împreună cu autoritățile administrației publice locale, cu avizul poliției rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nopții, în care oprirea sau staționarea este permisă pentru distribuirea mărfurilor.

(4)   Se consideră parcare staționarea vehiculelor în spații special amenajate sau stabilite și semnalizate corespunzător.

(5)   Vehiculul oprit sau staționat pe partea carosabilă trebuie așezat lângă și în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataș, mopedele și bicicletele pot fi oprite sau staționate și câte două, una lângă alta.